Ce a obținut Trump cu un ultimatum în conflictul cu Iranul

Pariul pe un ultimatum extrem a condus la un armistițiu fragil cu Iranul, generând critici serioase din partea multor oameni de vază din SUA și stârnind discuții despre credibilitatea și moralitatea președintelui Donald Trump, conform analistilor de la Washington Post.

În timpul campaniei prezidențiale din 2024, Trump a împărtășit detalii despre metodele sale de negociere. La un eveniment de strângere de fonduri din New York, el a subliniat cum ar putea descuraja agresiunea din partea Chinei sau Rusiei, amenințând cu bombardamente asupra Beijingului sau Moscovei. „M-a crezut doar 10%,” a declarat Trump referitor la reacția liderului chinez Xi Jinping. Chiar dacă oficialii din China și Rusia nu au comentat, această poveste relevă cât de mult se bazează Trump pe imprevizibilitate și amenințări în negocierile cu adversarii externi.

În calitate de președinte, Trump a adoptat diverse măsuri provocatoare, precum amenințarea de a retrage SUA din NATO, creșterea tarifelor vamale, dar și încercarea de a cumpăra Groenlanda. Cel mai riscant pariu al său a fost ultimatumul adresat Iranului, în care susținea că „o întreagă civilizație va muri.” Această declarație a dus la un armistițiu de două săptămâni cu Iranul, care a promis să permită trecerea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz.

Susținătorii lui Trump au salutat acest rezultat ca o dovadă că strategia sa funcționează. „Președintele Trump face ceea ce trebuie,” a comentat Andrew Kolvet din emisiunea The Charlie Kirk Show, adăugând că Trump este lucid în acțiunile sale. Însă retorica sa, care include amenințări de distrugere a „unei întregi civilizații,” a stârnit indignare și temeri legate de posibile atacuri nucleare, criticii afirmând că astfel de afirmații sunt inacceptabile.

Senatoarea Lisa Murkowski din Alaska s-a alăturat criticilor afirmând că amenințările lui Trump nu pot fi justificate sub nicio formă în cadrul negocierilor cu Iranul. Aceasta a menționat că astfel de comentarii subminează idealurile americane și pun în pericol viețile cetățenilor atât pe plan intern, cât și internațional.

Casa Albă a prezentat armistițiul ca un progres către încheierea conflictului, estimând că războiul s-ar putea termina în aproximativ șase săptămâni. Trump și echipa sa văd acest rezultat ca o oportunitate pentru negocieri care ar putea conduce la o soluție diplomatică.

Iranul, pe de altă parte, susține că armistițiul reprezintă o victorie pentru ei. De asemenea, premierul israelian Benjamin Netanyahu a aprobat armistițiul, dar a subliniat că încetarea focului se aplică doar Iranului, nu și Libanului.

Oficialii din SUA afirmă că obiectivele militare au fost atinse, dar mai rămân provocări, iar Iranul continuă să dețină uraniu îmbogățit fără a accepta să renunțe la acesta. Critici din diferite părți ale sistemului politic american susțin că o abordare militară nu va duce la o soluție durabilă, iar unele personalități, inclusiv oameni din cercuri conservatoare, au denunțat amenințările lui Trump ca fiind extrem de riscante.

Războiul a ridicat deja un preț înalt, cu pierderi în adâncime, iar ratingurile de aprobat ale lui Trump au scăzut, având în vedere că acesta s-a prezentat anterior ca un lider al păcii. Critica atât din partea susținătorilor anti-război, cât și a celor care sunt sceptici față de Iran sugerează o tensiune crescândă în jurul strategie sale.