„Este uimitor să vezi că guvernul maghiar acționează ca un canal media sub controlul Kremlinului”. Aceste cuvinte ale lui Mihály Hardy, editor la Klubrádió, reflectă situația presei din Ungaria, unde majoritatea instituțiilor media sunt controlate de guvern.
Într-un interviu pentru HotNews, Hardy a spus că aproximativ 95% din presa ungară este sub controlul sau deținută de guvern. Klubrádió, ultimul post de radio independent crititcal la adresa executivului maghiar, a pierdut licența în 2021, după ce autoritățile au invocat motive legate de nereguli administrative și tehnice pentru a nu-i reînnoi licența de emisie. Totuși, Klubrádió a continuat să emită online, iar acum, în urma unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene, guvernul maghiar este obligat să respecte legislația europeană.
Hardy a explicat că, pe lângă raționamentul oficial, care a vizat întârzieri în depunerea rapoartelor, adevărata problemă este că presa a fost o țintă constantă pentru guvernul Fidesz, condus de Viktor Orbán. Potrivit lui Hardy, cluburile de publicitate care sprijineau financiar Klubrádió și-au anulat contractele sub presiunea guvernului, ceea ce a dus la declinul financiar al postului. Cu toate acestea, Klubrádió a reușit să supraviețuiască datorită susținerii comunității de ascultători.
Un alt aspect subliniat de Hardy este că, după 16 ani de guvernare Orbán, Ungaria a încălcat standardele de libertate de exprimare stabilite de Uniunea Europeană. Aceasta se reflectă și în scăderea drastică a poziției Ungariei în Indicele mondial al libertății presei, unde a căzut de pe locul 23, în 2010, pe locul 68, în 2025.
În plus, Hardy a comparat situația din Ungaria cu cea din România, subliniind că jurnaliștii care operează în mass-media controlată de guvern sunt, în esență, propagandiști. El a adăugat că acest climat de control și cenzură amintesc de epoca lui Nicolae Ceaușescu, când presa era supusă strictă sub controlul guvernului.
Referindu-se la campania electorală, Hardy a spus că guvernul a folosit tehnici de manipulare pentru a discredita opoziția, acuzând-o că are legături cu Ucraina. Această strategie a fost evidentă și în acuzațiile aduse jurnalistului de investigație Szabolcs Panyi, care a fost acuzat că a desfășurat activități de spionaj după ce a publicat investigații despre influența Rusiei în Ungaria.
Péter Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza, a promis că, dacă va câștiga alegerile, va suspenda activitatea mass-mediei de stat până la restabilirea independenței acesteia. Hardy subliniază că pentru a crea un sistem media puternic și liber în Ungaria este necesară o reformă profundă a sistemului politic, similară cu cea realizată în 1989-1990.
În concluzie, Mihály Hardy afirmă că, deși guvernul maghiar ignoră deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene, Klubrádió continuă să emită și să rămână popular printre ascultători, afirmând că un număr semnificativ de oameni ascultă postul pentru că oferă informații corecte și relevante.
Discussion Questions
- Cum credeți că impactează controlul mass-media asupra opiniei publice și a democrației într-o țară?
- Ce similitudini și deosebiri găsiți între situația presei din Ungaria și cea din România, având în vedere istoria și contextul politic al celor două țări?
- În ce mod credeti că poate influența suportul comunității pentru un post de radio independent, cum ar fi Klubrádió, asupra supraviețuirii acestuia?
- Care considerați că sunt efectele pe termen lung ale scăderii libertății presei asupra societății civile și a democrației în Ungaria?
- Ce măsuri credeți că ar trebui luate pentru a restabili independența mass-media într-o țară în care aceasta este subiectul controlului guvernamental?
