Victor Cozmei și Dan Popa au realizat un interviu important cu economistul-șef Beata Javorcik de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În cadrul discuției, Javorcik a subliniat efectele severe pe termen lung ale războiului din Iran asupra economiei europene. Potrivit acesteia, va dura între trei și cinci ani pentru a restaura infrastructura de gaze naturale deteriorată în Qatar, iar acest aspect sugerează o criză energetică de durată.
„Chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi, impactul va persista”, a declarat Javorcik. Aceasta a evidențiat faptul că nu vorbim despre o soluție rapidă, ci despre o reconfigurare complexă a pieței energetice europene. Conform economistului, Europa se confruntă cu un al doilea șoc energetic major în doar câțiva ani, după cel generat de întreruperea gazului rusesc în 2022.
Prețurile gazului natural în Europa au atins niveluri alarmante, fiind de șase ori mai mari decât în Statele Unite. În 2019, diferențele erau minime, dar acum, după criza din Ucraina, diferențele au crescut dramatic. "Prețurile în Europa au crescut semnificativ, ceea ce afectează competitivitatea industrială, în special a Germaniei", a explicat Javorcik.
Impactul războiului se răspândește prin cinci canale diferite. Primul este prețul gazului, care afectează industriile europene. Al doilea canal este prețul petrolului, ce generează inflație și încetinire economică. Al treilea canal, perturbarea lanțurilor de aprovizionare, a adus deja lipsuri în industria auto. Al patrulea canal se referă la creșterea prețurilor alimentelor, în urma reducerii utilizării îngrășămintelor din cauza conflictului.
Apația turistică din Liban și Iordania este canalul cinci, afectat de remitențele trimise acasă de muncitorii migranți aflați în Golf. Javorcik subliniază că România, deși mai puțin expusă la aceste șocuri, nu este complet imună. Având o platformă offshore, Neptun Deep, România va începe să livreze gaze anul viitor, ceea ce îi oferă o oarecare protecție.
Însă, impactul războiului se resimte deja, inclusiv în creșterea costurilor de împrumut. Investitorii devin mai prudenți în perioade de incertitudine, iar acest lucru afectează România. Javorcik menționează că o economie germană slabă ar duce la comenzi mai mici pentru furnizorii din Est, inclusiv România.
Economistul subliniază importanța găsirii unei strategii de creștere economică pe termen lung, care să nu depindă doar de fondurile europene, ci și de investiții private. "Incertitudinea ucide investițiile", a adăugat Javorcik. Cu toate acestea, ea identifică oportunități pentru România, în special în relocalizarea producției.
Beata Javorcik atrage atenția asupra unui aspect mai puțin comentat, dar esențial: cheltuielile cu apărarea. Aceste sume sunt destinate să influențeze competitivitatea regiunii pentru mulți ani. Guvernele vor trebui să decidă cum să aloce banii pentru infrastructură, securitate cibernetică și cercetare.
"Cheltuielile în cercetare-dezvoltare sunt cele care pot aduce cele mai mari beneficii economice", conchide Javorcik, subliniind că România trebuie să se pregătească pentru o economie post-belică în Ucraina, ceea ce ar putea aduce opportunități uriașe.
Discussion Questions
- Care credeți că sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa în urma crizei energetice cauzate de războiul din Iran și cum ar putea fi abordate acestea?
- În ce măsură considerați că România este pregătită pentru a face față impactului economic generat de conflictele externe, având în vedere începerea livrării de gaze din platforma Neptun Deep?
- Ce strategii alternativa ar putea adopta România pentru a-și diversifica sursele de investiții și a nu depinde exclusiv de fondurile europene?
- Cum pot cheltuielile în cercetare-dezvoltare să influențeze competitivitatea economică a unei țări, în special în contextul incertitudinilor geopolitice actuale?
- În ce fel credeți că evoluțiile din economia germană vor afecta lanțurile de aprovizionare și competitivitatea sectorului industrial din România?
