UE ar putea suspenda fonduri pentru Serbia din cauza derapajelor democratice și relației cu Rusia

Comisia Europeană ia în considerare o posibilă suspendare sau reducere semnificativă a fondurilor destinate Serbiei, un demers care ar putea afecta o sumă de până la 1,5 miliarde de euro. Această măsură survine în contextul îngrijorărilor crescânde referitoare la situația democratică din țară și apropierii acesteia de Rusia, conform unor informații difuzate de surse din cadrul Politico.

Serbia, deși nu este membră a Uniunii Europene (UE), este un candidat la aderare încă din 2014 și beneficiază de asistență financiară din partea UE pentru implementarea reformelor necesare. O eventuală suspendare a acestor fonduri ar complica semnificativ procesul de extindere a Uniunii, într-un climat în care alte state, precum Ucraina și Muntenegru, își întăresc demersurile pentru aderare, în ciuda avertismentelor venite din unele capitale europene, cum ar fi Parisul, care cer prudență în acest proces.

Alarmante sunt semnalele care vin chiar din interiorul Comisiei Europene. Marta Kos, un oficial relevant al UE, a declarat: „Suntem din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce se petrece în Serbia.” Îngrijorările sale includ modificări legislative care subminează independența sistemului judiciar, represiunile împotriva protestatarilor și amestecuri frecvente în activitatea mass-media independente.

Informațiile disponibile sugerează că legătura dintre Belgrad și Moscova a devenit un element central în evaluarea relațiilor Serbiei cu UE, pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina. De asemenea, Serbia a ales să nu se alinieze sancțiunilor impuse de UE Rusiei, continuând o cooperare economică și politică considerabilă, inclusiv în domeniul energetic.

Comisia Europeană evaluează dacă Serbia mai îndeplinește criteriile necesare pentru a accesa aceste fonduri. „Verificăm dacă sunt respectate standardele pentru plățile prevăzute în cadrul instrumentelor financiare ale UE”, a explicat Marta Kos, subliniind progresele insuficiente pe care Serbia le-a realizat în ultimele săptămâni.

A crescut, de asemenea, presiunea internă pentru blocarea finanțărilor, de multe ori alimentată de criticile aduse reformelor judiciare adoptate de președintele Aleksandar Vučić și de amploarea protestelor din țară. Pachetul legislativ destinat reorganizării sistemului judiciar a fost denumit de oficialii europeni „un pas înapoi grav” pentru viitorul democratic al Serbiei.

Pe de altă parte, autoritățile de la Belgrad încearcă să calmeze tensiunile. Danijel Apostolović a declarat: „Suntem încrezători că nu se va ajunge la suspendarea finanțării și ne menținem angajamentul de a continua procesul de aderare la UE.” El a confirmat că dialogul constructiv cu Bruxellesul continuă.

Comisia de la Veneția, un organism important care analizează modificările legislative propuse de țările membre, ar putea influența decisiv rezultatul acestei situații. Bruxellesul a transmis deja așteptări clare cu privire la alinierea legislației sârbe la recomandările acestei instituții.

Uniunea Europeană rămâne cel mai important sprijin financiar pentru Serbia, atât prin granturi, cât și prin asistență condiționată de reforme. De la începutul mileniului, Serbia a beneficiat de peste 7 miliarde de euro din partea UE, dar condițiile tot mai stricte împovărează relația între cele două părți.

Criticile frecvente referitoare la starea libertății presei și a statului de drept s-au intensificat, iar organizațiile neguvernamentale atrag atenția asupra deteriorării rapide a situației. În paralel, apropierea constantă a Serbiei de Rusia, precum și absența unei alinieri cu politica externă europeană sunt privite cu suspiciune de oficialii europeni. „Ca țară candidată, ne așteptăm ca Serbia să adere mai strâns la pozițiile noastre în politica externă”, a subliniat Marta Kos, punând în evidență faptul că răbdarea Bruxellesului față de Belgrad este, pe zi ce trece, tot mai limitată.