Cum putem verifica dacă un spital este sigur? Președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), Florin Valentin Ciocan, ne oferă informații importante despre acest subiect. Anterior, în cadrul unui interviu, el a subliniat că un spital care raportează zero infecții nu este un spital funcțional. ANMCS are rolul de a stabili și verifica standardele de calitate ale spitalelor pentru a asigura siguranța pacienților.
Autoritatea a fost reorganizată în 2015 pentru a crea un sistem mai clar de evaluare a unităților sanitare. Acreditarea spitalelor este un proces legal necesar pentru funcționarea acestora în sistemul public de sănătate. „Una dintre cele mai mari probleme de calitate în spitale nu este una medicală, ci una de cultură organizațională”, afirmă Ciocan. Multe spitale nu au un sistem intern de evaluare corectă și nu analizează incidentele.
După două cicluri de acreditare, Ciocan a observat că, chiar și cu echipe formate și dotări bune, spitalele repetă aceleași erori pentru că nu învață din experiențe anterioare. O evaluare constantă și sinceră a proceselor medicale este esențială pentru îmbunătățirea calității. Este crucial ca spitalele să aibă un sistem de autocontrol eficient, astfel încât orice incident să fie identificat și corectat înainte de a afecta pacienții.
Cum se realizează acreditarea? Acreditarea este un instrument, nu un scop în sine. Un spital ar trebui să considere acreditarea ca o oportunitate de a-și evalua activitatea, nu ca un simplu examen. Acreditarea devine formală atunci când spitalele se pregătesc pentru evaluare, în loc de a-și concentra activitatea curentă pe îmbunătățirea calității. Există spitale acreditate care, în ciuda acestui statut, pot avea probleme grave. Acest lucru se datorează adesea degradării mecanismului intern de evaluare după obținerea acreditării.
Retragerea acreditării este o sancțiune severă, dar ANMCS nu poate închide spitalele sau sancționa personalul medical. Retragerea acreditării implică pierderea dreptului de a primi finanțare din fonduri publice. În momentul acreditării, spitalele primesc un raport detaliat cu deficiențele constatate și au un termen de remediere de șase luni în cazul problemelor grave.
Infecțiile nosocomiale sunt indicatori sensibili ai calității unui spital. Un spital care raportează infecții nu este mai periculos decât unul care nu le raportează; raportarea corectă este semnul unui sistem care funcționează. ANMCS evaluează dacă spitalele au creat o cultură care încurajează raportarea incidentelor, fără teama de sancțiuni.
Pacienții pot verifica statutul de acreditare al spitalului pe site-ul ANMCS. Este important să cunoască și rata infecțiilor nosocomiale și feedback-ul altor pacienți. Așadar, un pacient informat poate verifica dacă un spital este sigur. ANMCS recomandă transparența datelor și dreptul pacienților la informare pentru a-i ajuta să ia cele mai bune decizii în ceea ce privește îngrijirea lor.
În concluzie, acreditarea nu este o garanție a calității continue a unui spital. Este esențial ca spitalele să aibă un sistem funcțional de autoevaluare și să se angajeze în îmbunătățirea continuă a serviciilor lor, pentru a proteja siguranța pacientului.
Discussion Questions
- În ce măsură este credibilă evaluarea calității spitalelor într-un sistem care poate avea între ei interese conflictuale?
- Cum poate fi îmbunătățită cultura organizațională a spitalelor pentru a spori siguranța pacienților?
- Ce rol joacă raportarea incidentelor în menținerea standardelor de calitate în spitale și ce provocări întâmpină acest sistem?
- Cum ar putea pacienții să-și exercite mai bine dreptul la informare în legătură cu calitatea serviciilor medicale pe care le primesc?
- Care sunt măsurile pe care le-ar putea lua ANMCS pentru a asigura că spitalele nu devin complacente după obținerea acreditării?
